
Aseara am primit un martisor. M-a gasit nepregatita. Azi dimineata m-am trezit si nu stiu de ce m-am imbracat intr-o rochie; sigur, colanti si rochie tricotata, dar totusi o rochie. Cand am iesit, orasul parca intepenise. Ceva se petrecea. M-am urcat in autobuz. Aproape nimeni. Am coborat la Saint Bruno. Am traversat piata. Liniste. Pentru un moment m-am intrebat: e oare duminica in loc de luni?
Traversand liniile de tramvai, m-a lovit deodata: fata cu esarfa rosie si cercei inflorati. Haine mai colorate. Ochelari de soare. Ciripit de pasari.
Mi-am dat seama ca pentru prima data anul asta, nasul meu infundat se chinuia sa respire aerul de primavara. Lucrurile au inceput sa se precipite brusc: claxoane de masini, urlet de copii, huruit de roti. Lumea renastea cu si mai multa forta. Si de-atata mirare, am si uitat sa imi cumpar croasantul de la patiseria din statie. Venise primavara. Am zambit si mi-am continuat drumul stiind ca pe la 10h30 o sa imi chioraie matele de atata primavara.
Post new comment